Plaja de la Rasova - azi am mers cu L. pe ea. Nisipul e foarte-foarte fin, la vară o să vin la plajă.
Mai mereu încerc ca cele două zile de week-end să-mi rămână numai pentru mine. De cele mai multe ori, mă rog, când depind doar de mine mine, asta chair îmi iese.
Vineri seara am fost la bancă să-mi fac un card virtual, trebuie să pun o dată pentru totdeauna capăt poveştii ăstea absurde cu tastatura Microsoft Media Center care în final va ajunge să coste 700-800 lei. :D Dar asta e cu totul altă poveste. Mi-am făcut deci un card virtual pe care l-am şi alimentat, abia aşteptând să shopping-uiesc în afara ţării, numai că nu e atât de simplu, tb să mai aştept 5-6 zile cardul efectiv. Cu ocazia asta mi-am activat şi banking-ul, chestie pe care-o dorisem demult dar de care nu avusesem timp să mă ocup. Banking-ul se activează instantaneu.
Mi-am petrecut vineri seara deloc conform programului, trebuia să calc/ spăl, însă am fost atât de obosită încât am preferat să stau pe cananpea ascultând muzică, în intenţia de-a dona acest w.e. treburilor casnice. Unde am adormit vreo oră-două pe canapea mi-a fost aproape imposibil în noaptea aia să dorm. Asta a devenit deja rutină la mine, cum dorm pe zi, cum nu mai dorm toată noaptea. Etc.
Aş fi vrut ca sâmbătă să întârzii mai mult în pat, însă vecinii mei de deasupra au avut grijă să-mi dea scularea pe la 7. După ce-am făcut cafeaua mi-am aminti de factura Romtelecom pe care-o primisem săpt trecută şi pe care uiasem s-o deschid, mi-am amintit şi de plata electronică pe care-o puteam face acum de-acasă. Ok, zis şi făcut. Primul şoc a fost valoarea facturii: 240. Cică aş fi avut o factură neplătită. Am început săpăturile, dar cum eu numai ordonată prin hârtii nu sunt, singura chestie peste care am dat a fost o chitanţă cum că ultima plată era din sptembrie 2008. Nu mi-a venit să cred, eu nu uit niciodată! :D Am sunat la Romtelecom, şi ei ştiau la fel ca mine, l-am sunat pe tata, care în mărinimia lui îmi mai face varii servicii de-alde d’ăstea, răspunsul lui a fost „la cât eşti tu de căscată, cu siguranţă că ai uitat să plăteşti” :D. No, practic telefonul, cablul şi Netul meu ar fi trebuit să fie deja suspendate, ca să nu mai zic că-n alte ocazii te sunau şi-ţi reaminteau de factură, cum eu am IDcaller pe fix, chiar că nu sunase nimeni etc. Deci, mi-am zis că asta e prima ocazie de a-mi exersa plata electronică, de obicei eu făcând-o prin ATM. Şi uite-aşa de pe la 9.30 până pe la 11 m-am tot chinuit să fac o plată electronică, mi-a trebuit mai bine de-o oră şi ceva mai multe telefoane la BCR pentru a realiza că baking-ul nu merge cu Google Chrome, browser-ul meu, fuck them all, înapoiaţii naibii!! Noroc că încă nu dezinstalasem IE. Am luat-o deja de la capăt, printe altele tb să spun că nu citisem manualul token-ului, crezând că-mi ajunge ce-mi spusese fata de la bancă, mareeee greşeală. :D Oricum, finalul a fost că datorită codului token introdus greşit contul meu a fost blocat, drept urmare a tb să mă urc pe bicicletă şi să pedalez către bancă; între noi fie spus, cred că i-am făcut ziua imposibilă fetei ăleia! :D Am ajuns la bancă şi am vrut să execut plata de-acolo, numai că ce să vezi, la ei netul mergea ca dracu, şi după minute de-aşteptare am primit un mesaj că nu ştiu ce eroare s-a produs şi că tb să contactez banca. LOL. I-am zis fetei că o să încerc de-acasă, fiind musai să plătesc azi factura etc.
De la bancă nu m-am reîntors direct acasă, am vizitat ceva cunoştinţe, savurând cu această ocazie cafeaua şi ultimile bârfe loco, la mine acasă neavânt loc de plata electronică :P. Când am ajuns, peste vreo oră jumate, acasă, după ce deja umflasem şi bicicleta, hotărând să las dracului toate urgenţele casnice şi să trag o fugă la Rasova, când am ajuns deci acasă şi am încercat o nouă plată electronică a facturii Romtelecom am primit acelaşi mesaj tembel cum că nu ştiu ce eroare intervenise şi tb să contactez banca. Inadmisibil. Sunt la 400 de m de ATM, în 3 ore de încercări aş putut plătit de cel puţin 50 de ori! Am sunat iar la bancă, fata a încercat pentru a nşpea oară plată electronică în numele meu, Netul s-a blocat, la limita răbdării am decis să plătesc prin ATM, după care am plecat cu bicicleta la Rasova, mai bine de 20 de km de Cernavodă. Trebuia să mă relaxez şi io cumva. Week-end-ul părea compromis.
Uite ceva poze de ieri.
Saligny, probabil (scriptic Ştefan cel Mare)
Rasova - înainte cu un km
Dunărea la Rasova
Viticultura, dincolo de job, pasiune!
La revedere, Rasova!
Duminică
Abia ne despărţisem şi m-a sunat să mă întrebe dacă vreau să mergem la Rasova. Eram frântă de oboseală, şi mă gândeam la maşină. El avea alte planuri. Habar n-am de ce-am acceptat, probabil că „da”-ul vine mai repede şi mai uşor. Oricum, a fost interesant, i-am cunoscut şi altă latură. Toate dealurile le-a urcat pe lângă bicicletă, şi eu care vroiam să-l iau pe munte.:-) El e doar un răsfăţat, mă rog, cu un genunchi operat, răsfăţat care-mi spune că ar tb să merg mai mult cu bicicleta! Am râs, eu urcând pe bicicletă, el urmându-mă pe jos, bând apă din rucsacul pe care tot eu l-am dus. Bebel!
Bebel
Printre atâtea altele a fost o zi interesantă. Am povestit cu o grămadă de lume. Îmi sunt atât de dragi oamenii ăştia. Azi am văzut pe cineva cu o cameră profesională de luat vederi. Mi-am propus ca într-o zi să scriu despre ei, am atâtea de spus.
Şi când te gândeşti că eu azi aş fi vrut să mă uit la Baraka, pe televizor. Azi, 2 noiembrie, am stat în tircou şi-n bermude, şi tot mi-a fost cald. Berea era de la frigider, şi tot nu era suficient de rece pentru mine. Dacă te opreşti, îţi ţii un pic respiraţia şi doar contempli, viaţa chiar are sens, unul dintre cele mai nebănuite. Îi eşti martor şi asta spune totul.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu