Totalul afișărilor de pagină

vineri, 4 februarie 2011

De ce nu e bine să facem copii la vârsta de 12 ani?!

Am auzit ştirea asta în timp ce le dădeam fetelor nişte teste la limba română, şi unde tot aveam de gând să abordăm tema educaţiei sexuale mi-am propus să le vorbesc şi despre asta.

A fost o scenă mai mult decât cinematografică şi absolut hilară, cea în care eu, Florin şi Andreea, în maşina lor discutam despre începutul vieţii sexuale a fetelor... mele. Eu mi-am afirmat îngrijorarea cum că aş vrea să le conving ca lucrul ăsta se să petreacă cât mai târziu, chestie la care Andreea mi-a zis nici să nu mă aştept, datorită mediului în care trăiesc fetele: "Ar trebui să insişti pe faptul că dacă o vor face cât mai devreme corpul lor nu se va mai dezvolta şi maturiza armonios, nu le vor mai creşte sânii etc." la care Florin a adăugat "spune-le că vor trebui să treacă măcar 60 de cicluri până să-şi înceapă viaţă sexuală". Offf... crudă realitate!

Acum vreo două zile, când au venit să-mi instaleze decodorul HD, Andreea m-a întrebat dacă am avut "marea" discuţie. Încă n-o avusesem.

Acum trebuie să fac o mică paranteză şi să spun că ani de zile am avut vise în care făceam educaţie sexuală la copii. Vise pe care le-am considerat la vremea aia oarecum kinky.

Nu am avut timp să mă documentez cum trebuie, adică nici măcar nu am căutat cărţile despre educaţia sexuală, cele pe care le-am citit eu la începutul adolescenţei mele, şi care zac şi acum pe undeva prin bibliotecă. Şi oricum îmi propusesem să vorbesc mai în detaliu numai despre menstruaţie.

No, le-am lăsat să se uite la programul acela pentru copii tâmpiţi: Disney Channel, cel pe care abia mă abţin să nu-l blochez, iar eu am dat câteva Google pe tema care mă frământa. Aproape două ore am citit tot felul de articole şi forum-uri care mai de care mai amuzante şi plictisitoare, care mi-au distrus, oarecum, cheful de prelegeri. Şi-n vise chiar aveam. Chef.

După ce-au terminat cu Hannah Montana, le-am chemat în faţa PCului şi-am citit / privit împreună diverse articole/ fotografii. Lori nu părea deloc încântată de ce urmează să i se întâmple "io nu vreau să am ciclu". Am insistat pe viaţa sexuală, activitate pe care trebuie să o practicăm când suntem suficient de maturi, şi eventual capabili de-a avea grijă de un posibil bebeluş.

Le-am vorbit de despre fata de 12 ani care tocmai ce-a adusă pe lume o fetiţă, la Spitalul Universitar din Bucureşti. Le-am spus că singura vinovată de acest incident este mama fetei, cea care ar fi trebuit să discute cu ea, cum că un copil de 12 ani nu este capabil din punct de vedere financiar, emoţional şi intelectual să crească şi educe un bebeluş. Afirmaţie la care mi s-a răspuns: "păi or să-l crească părinţii fetei, nu?!" Remarcă la care mi-a venit să-i dau două după ceafă lui Lori, însă m-am abţinut şi i-am zis numai: "Părinţii fetei ar fi trebuit să o crească şi educe numai pe ea, încă 6-10 ani de-acum înainte!"

Nu ştiu cât au priceput ele din vorbele mele, nu ştiu cât vor pune în aplicare din sfaturile mele, însă sunt de-a dreptul îngrozită de faptul că în ţara asta fetiţele de 12 ani au viaţă sexuală, sau dacă încă nu sunt în această situaţie, sunt preocupate de asta mult mai mult decât sunt preocupate de şcoală.

Dezamăgitor este şi faptul că şcoala, psihologii şi educatorii de la Centru nu-şi fac simţită deloc prezenţa în această problemă. Sunt din ce în ce mai îngrozită de educaţia care se face în ţara asta.

Mâine o să vorbim despre prezervative, unde Ruxi (10 ani în 12 mai a.c.) nu ştie ce e ăla, iar "mămicile" recomandau pe varii forum-uri ca discuţia despre menstruaţie şi viaţa sexuală să înceapă în jurul vârstei de 8 ani. Io am aflat despre prezervative din "Arta conversaţiei", şi cred că era cu puţin înainte de Revoluţie, sau imediat după. Categoric nu mi-a vorbit nimeni despre ele.

Inutil să mai spun că fetele habar nu au despre contracepţie, despre SIDA şi restul bolilor cu transmitere sexuală. Mi-am propus ca mâine să le arăt câteva poze despre HPV (Human Papilloma Virus) poate le mai îngrozesc un pic.

2 comentarii:

  1. Din „Copiii învaţă ceea ce trăiesc”
    Dorothy Law Nolte, Rachel Harris
    Editura Humanitas

    Copiii învaţă ceea ce trăiesc

    Dacă trăiesc în critică şi cicăleală, copiii învaţă să condamne.

    Dacă trăiesc în ostilitate,
    copiii învaţă să fie agresivi.

    Dacă trăiesc în teamă,
    copiii învaţă să fie anxioşi.

    Dacă trăiesc înconjuraţi de milă,
    copiii învaţă autocompătimirea.

    Dacă trăiesc înconjuraţi de ridicol, copiii învaţă să fie timizi.

    Dacă trăiesc în gelozie,
    copiii învaţă să simtă invidia.

    Dacă trăiesc în ruşine,
    copiii învaţă să se simtă vinovaţi.

    Dacă trăiesc în încurajare,
    copiii învaţă să fie încrezători.

    Dacă trăiesc în toleranţă, copiii învaţă răbdarea.

    Dacă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea.

    Dacă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubească.

    Dacă trăiesc în aprobare,
    copiii învaţă să se placă pe sine.

    Dacă trăiesc înconjuraţi de recunoaştere, copiii învaţă că este bine să ai un ţel.

    Dacă trăiesc împărţind cu ceilalţi, copiii învaţă generozitatea.

    Dacă trăiesc în onestitate,
    copiii învaţă respectul pentru adevăr.

    Dacă trăiesc în corectitudine, copiii învaţă să fie drepţi.

    Dacă trăiesc în bunăvoinţă şi consideraţie, copiii învaţă respectul.

    Dacă trăiesc în siguranţă,
    copiii învaţă să aibă încredere în ei şi în ceilalţi.

    Dacă trăiesc în prietenie,
    copiii învaţă că e plăcut să trăieşti pe lume.

    RăspundețiȘtergere
  2. "Copiii învaţă ceea ce trăiesc" cu siguranţă că aşa este. Întrebarea care se pune acum este cum şterg eu 12 ani de învăţăminte greşite?!

    RăspundețiȘtergere