Prima menstruaţie.

Staţi calmi nu e vorba despre mine, nu numai despre mine. E 20:13. Toamnă. Şi plouă. Anotimpul meu preferat. Vremea mea preferată. Am dat florile jos de pe pervaz şi-am deschis geamul pentru a simţi mirosul ploii. Cu uşa închisă şi tot simt curent. În apartamentul ăsta de pe colţ este curent peste tot, cu toate că singurul geam deschis este numai aici. Picăturile cad cu zgomot peste aparatul meu de aer condiţionat, cel folosit de 5 ori în 2 ani, peste prelata de la balconul de la living, şi cel mai zgomotos, peste tabla de la balconul de deasupra. Am nasul înfundat şi nu simt nimic, am deschis deci plasa de la geam pentru a simţi miros de pământ ud. De pe hol mă bruiază maşina de spălat, am pus-o deja la 800 de rotaţii, unde e frig şi umezeală.

Este seară de operă la România Muzical. Habar nu am ce se cântă, unde mai tot timpul am fost pe balcon sau prin bucătărie nu am putut apuca începutul reprezentaţiei în italiană.

Trec maşini pe stradă şi auzul meu e din ce în ce mai distras. Mă doare capul, unde am umblat numai în şosete pe gresie simt că răcela a revenit.

Povestea de azi nu ar fi trebuit spusă, însă evident nu mă pot abţine. Pentru a proteja personajele am să le spun numai iniţialele.

Stăm, ca de obicei, faţă în faţă la un pahar de vin, vorbind despre copiii mei şi copiii lui. Îl rog să-mi povestească despre cum i-a venit mestruaţia fiicei celei mari.

„Eram la muncă şi mă sună J.: ”Tati cred că am o problemă, ăăă... cred că mi-a venit ciclul.” O întreb dacă curge mult şi o trimit la farmacie să cumpere tampoane, tampoane nu OB-uri: două de noapte, două de zi. Între timp îmi întreb câteva colege despre ce şi cum trebuie făcut. Zâmbesc cu gura până la urechi şi-i zic: „bine măi, de ce nu m-ai sunat pe mine, cea care am experienţă la ţinut lecţii de educaţie sexuală?!”.

El: mai pe seară, când am ajuns acasă le-am luat pe amândouă: J. – 14 ani la sfârşitul lunii (protagonista) şi pe D. (7 ani în decembrie) să le învăţ ceea ce nici eu nu aveam habar, adică cum se pune un tampon. I-am zis cele mici: hai, dezbrăcarea, scoate-ţi pantalonii şi chiloţeii. I-am dat o pereche de chiloţi de-ai lui J. şi un tampon. D. m-a privit uimită: „tati, da’eu nu mai port demult pampers”. (afirmaţie la care eu m-am tăvălit pe jos de râs, după care i-am zis: „măi, tu chiar nu eşti normal! Ai şocat bietul copil!! Eu înţeleg că ai vrut să ţii o singură lecţie, dar totuşi trebuia să mai aştepţi să crească un pic!) După toate acestea cei trei s-au lămurit în sfârşit despre ce şi cum îi foloseşte în perioada delicată din lună, unei fătuci. Sunt mai mult decât conştinetă că nu e nimic de râs, şi că nu un tată ar trebui să ţină aceste lecţii, am tot respectul pentru el – chiar mi l-am imaginat peste 25-30 de ani atât de iubit de aceste fătuci – însă chiar nu m-am putut abţine să nu râd de povestea lui.

Ani la rând am visat că ţineam lecţii de sexologie copiilor. Chiar am comentat şi râs copios de asta pe varii forum-uri, în vise nu am reuşit să scap nicic um de partea oarecum perversă a educaţiei sexuale. În ceea ce mă priveşte eu una am simţit profund lipsa de comunicare maternă pe teme sexuale, cele care m-au salvat au fost cărţile din biblioteca familiei: „Adolescenţa” şi „Vita sexualis” şi oarecum penibilele discuţii cu tata. Mi-aş fi dorit o altfel de mamă. După acest gen de experienţă mi-am propus ca sexualitatea să nu fie niciodată un subiect tabu între mine şi copiii mei. Repet: ani de zile am visat că ţin lecţii de sexologie copiilor. Ani de zile am luat aceste vise ca pe-o glumă. După ce le-am cunoscut pe Lori şi pe Ruxi am realizat că totul are un sens, că viaţa mea fusese programată de altcineva care încerca să mă facă conştientă de chestia asta mult mai înainte de a o trăi efectiv.

Şi într-una din seri le-am vorbit fetelor despre sex, copiluţi şi boli cu transmitere sexuală, în faţa PC-ul, vizualizând poze cu organele reproducătoare feminine etc. Nici mama lor, nici şcoala nu făcuseră încă asta. Lori (13 ani, pe 8 februarie anul viitor) cea mai interesată de subiect bănuia câte ceva, Ruxi (10 ani în mai a.c.) era total neştiutoare. Evident că le-am vorbit şi despre contracepţie, dând - în direct - eternul exemplu cu banana şi prezervativul, fază la care am realizat că am exagerat teribil în ceea ce-o priveşte Ruxi, ea fiind încă în regatul păpuşilor. Sunt conştientă că Ruxi nu avea nevoie de această lecţie, că i-am bulversat oarecum universul interior, însă am vurt să am cu ele relaţia pe care mama mea nu a avut cu mine, deloc cea similară pe care o are mama lor cu ele. Nu le-am minţit niciodată, le-am spus absolut totul despre orice, practică care simt că e reciprocă. Pe zi ce trece le înţeleg şi iubesc tot mai mult, percepându-le ca şi cum ar fi o anexă a mea, adică nu mai am aşteptări, considerând totul aşa cum şi este de fapt, o lecţie de viaţă.

I-am spus lui: ştii, mai am o singură zi e concediu, însă tot îmi doresc să le iau pe fete acasă, în vacanţă, unde ştiu că şi ele aşteaptă asta. Vreau ca după 1 ianuarie, când se reduc tarifele, să mergem la munte o săptămână, problema e că nu a niciun ban. El mi-a zis, foarte revoltat, să uit de ele, că dacă vreau copii, le pot lua liniştită pe ale lui. Eu încă le vreu pe Lori şi Ruxi. Mona mi-a propus să fac o campanie de strângere de fonduri – chestie de care chiar nu am habar.

PS: când să pun postarea asta nu am mai mers nimic pe Net. Ca de obicei. Să turbez, nu alta. Am dat al n+1-lea telefon de acest an, la Romtelecom Suport Clineţi, unde am aflat că parametrii se încadrează în limita normală, adică cea în are nu pot upload-a niciun fişier video pe TriluLilu. 120 de euro şi scap de Romtelecom. Îmi vine să împuşc pe cineva când eu plătesc 100 de Mbps, şi am maxim 7-8, după cum i-am zis tipului problema mea e upload-ul, cel care nu merge mai mereu, cică 0,6-0,7 e în limitele normale. Vai ce glumă bună!