Ira furor brevis est!

682 postări mai am de şters, o nimica toată, în 2 nopţi de insomnie. Noaptea trecută a fost apogeul insomniei. M-am culacat pe la 11:30 şi m-am trezit pe la 1:30. După o matură analiză am ajuns concluzia că n-am să mă mai culc deloc, cel puţin aşa nu o să mai am din ce mă mai trezi. :P Nici eu nu ştiu cum de rezist; a trebuit să fac eforturi uriaşe să nu mă prăbuşesc din picioare de oboseală, m-am strâduit să-mi economisesc la maximum energia. Până la 16 m-am uitat de 500 de ori la ceas, aşteptând ora asta mai ardent decât clipa mântuirii. Săptămânile astea am ajuns să înţeleg ce trebuie să simtă deţinuţii cărora li se interzice odihna. Am zăcut cu orele pe canapea, cu perna peste ochi ascultând muzică tibetană, în speranţa că voi aţipi. N-am putut, aşa că am scris vreo 20 de e-mail-uri şi mi-am şters toate posările din acest an, unde limbajul meu era indecent şi scădea valoarea (LOL) forumului, am decis să-mi iau înapoi toate cuvintele. Ce rost aveau topice vechi, din care vaci ca Pauline n-au priceput vreodată ceva?! Adevărul?! LOL! Încă un cuvânt în dicţionar, doar într-al meu, din păcate.

Zilele astea-am constatat că are şi insomnia rolului ei, a trebuit ca să nu dorm cu săptămânile pentru a realiza că-mi pierdeam timpul şi nervii cu proştii de pe Net. Că de fapt la mine era singura soluţie, şi anume replierea pe chestii eficiente, satisfăcătoare şi utile. Mi-am amintit de bunicul lui Oprescu şi de-al lui “de-azi nu mai vb cu proşti”. M-am urât de moarte după ce-am realizat cât timp, energie şi nervi mi-am cheltuit aiurea pe CineMagia. Nici acum nu ştiu ce-o fi fost în capul meu, cum de-am putut înţelege, accepta şi iubi atâtea nulităţi ilustre?! Cum de le-am permis să-mi tulbure liniştea, să mă umilească şi discrediteze?! Cum de mi-am întors iar şi iar celălalt obraz, în speranţa că şi aşa sunt mai bună, şi că Dumnezeu mă vrea bună, tolerantă şi înţelegătoare.

Cel mai greu mi-a venit să-mi şterg postările de pe topicele despre/ cu poezie. Dumnezeul meu e cuvântul, poezia ar trebui să unească inimile, făcându-ne fraţi. Poezia… îmi amintesc fiecare virgulă pe-care-am postat-o acolo. Cuvintele sunt ca şi respectul, trebuie să le acordăm implicit, şi tot precum respectul trebuie să ni le revendicăm când sunt ignorate. Am să-mi iau înapoi toate postările. Nu ştiu cum de mama dracului am sperat că m-aş fi putut integra printre proşti, continuând să fiu ÎNCĂ eu însămi?! :D

Unii dintre colegii mei îmi citesc forumul, şi nu pentru asta l-am creat, şi nu eu le-am dat link-ul. Mă simt ca şi goală, pe-o scenă şi mai goală.

@Pitbull – aş vrea să pricepi o dată pentru totdeauna că nu am să mă supăr dacă-mi spui verde-n faţă adevărul. Sufăr când mă minţi. Nu am avut niciodată pretenţia să fiu înţeleasă, acceptată şi/ sau menajată. Ce-a fost “între” noi doi e un trecut care nu va ma putea fi niciodată corijat. Nu vreau să mă menajezi, nu că nu aş avea nevoie, însă nu te-aş putea crede. După cum ţi-am mai spus, ştiu că tu ai fost în spatele banărilor mele, nu am uitat încă “poeticele” postări în care m-ai descris adesea. Te rog să mă crezi că acum chiar nu-mi mai pasă, evident, la vremea aia am suferit enorm. Simt, şi ştiu, că acum ai realizat că ai greşit. Şi mai ştiu că, bărbat fiind, e greu să recunoşti asta. Vreau să reţii că nu mai contează ce-a fost, Dumnezeu mă obligă frecvent să-i iert pe cei care mi-au greşit, cei în care-mi pusesem toate speranţele. Să mai spun că detest să fac asta?! Sunt însă conştientă că-n fiecare e ceva de respectat, şi de iubit. Eşti singurul de-acolo care m-a făcut să doresc să văd un film. Crede-mă, nu vei scadea cu ceva în ochii mei dacă vrei fi tu însuţi. Aaa… şi-mi pare rău pentru chestia cu YMul. Sper că eşti conştient că aş fi putut să o pun pe forum de când am tărit-o. Oricum, eu te bănuiam deja. :P Nu ştiu, până şi mie mi se pare ciudat că ţie nu am nimic să-ţi reproşez. Te înţeleg. Aşa cum mă înţelegi şi tu. Aşa cum îl înţeleg pe Ştefan, pe ALS sau pe Gabriel. Însă nu ştiu de ce tu eşti singurul pe care-l şi accept aşa cum este.

@Ştefan – îmi pare rău, 90% din timp fac mişto, însă cu tine am fost mereu serioasă. Îmi cer din nou scuze pentru faza cu boul, el n-are chiar nicio vină. Oricum, eu mi-s convinsă că într-o bună zi ai să devii bărbat. Din păcate mult prea târziu. Eu nu voi fi de faţă. Oricum îţi grantez că va fi una dintre puţinele lecţii din care vei învăţa ceva.

@ALS – tot ştergându-mi postările am văzut că nu m-ai uitat. Cum mi-e somn şi vreau să fac baie am să-ţi spun doar asta: Liviu Rebreanu – Adam şi Eva. And You will never find/ forget me. Şi asta nu că nu m-ai căuta (n-o recomand nimănui) unde tb,  pe YMul/ e-mail-ul meu. :D Aaa... m-a luat amţeala când am privit (din prostie şi din lipsă de alte activităţi) în hăul din sufletul tău. Nu cred că e de bine.

@colegilor mei – doar atât: socializare!