Azi, în pauza de masă, am făcut pozele astea, unde vreau să i le dau lui Mişu, cel care mă va ajuta să-mi fac o streaşină, unde nu mai e de trăit cu vecinii mei de deasupra, cei foarte educaţi şi înţelegători.
În 13 ani (de stat în apartamentul meu) m-am super convins că cea mai uşoară viaţă e la casă, sau... în cort. După ce termin cu streaşina va trebui să mă ocup şi de porumbeii care-mi îngraşă constant, şi, absolut benevol, o jardineră, şi care mă ajută să mă menţin într-o formă fizică excelentă, toooot spălând la geamul de la loggie. Ştiu deja ce soluţie va trebuie să aplic, asta unde din păcate chiar să vreau şi nu pot păpa cărniţă. :-)
Dacă mi-ar fi spus careva că urmează să trec pentru atâtea doar pentru un amărât de balcon, n-aş fi mişcat un degeţel în sensul ăsta.
PS: Paradoxal da' pozele se încarcă foarte repede, asta unde, în ţara asta, după ce prelungeşti abonamentul cu încă 2 ani, toate merg mult mai prost, sau de obicei deloc!
PS1: Dacă există un balcon, o adevărată splendoare-n floare - vorba romancierului acela englez - balcon pe care mi-aş dori să-l pot pune pe Net, categoric acela îi aprţine Danei. Am să încerc să o conving să fac ceva poze.
Deci pozele mele:
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu